Fuga din Egipt, deși o carte de memorii despre o famile de evrei sefarzi care a trăit în secolul XX în Alexandria, are efectul unei oglinzi care te invită să meditezi. Ce ne ține împreună într-o familie, ce poveste ne spunem colectiv ca grup și ca individ aparținând acestui grup, care sunt ancorele în vremuri incerte, de ce ți se face dor atunci când părăsești spațiul familiei sau, în contextul trecerii timpului – la ce alegi să te întorci pe harta amintirilor?
Titlul cărții face trimitere la exodul evreilor, episod din biblie despre mitul fondator al poporului israelit, care relatează cum aceștia au fost scoși din sclavie, rătăcind în pustiu spre o patrie promisă. În roman, avem de-a face cu un exod dintr-un loc în care evreii au prins rădăcini, dar nu mai sunt doriți. Dintr-o țară a asupririi în mitul biblic, Egiptul devine în secolul XX o țară a pierderii și nostalgiei, o țară în care vrei să rămâi, dar – pentru evrei – ceva imposibil.
Romanul autobiografic te introduce într-o lume exotică, multiculturală, economic instabilă, dezrădăcinată, pe care o explorezi din mijlocul unei familii de evrei din Alexandria. Având ca reper istoric anul 1956, povestea respiră teme la fel de semnificative și de actuale: migrație, identitate și apartenență, educație, roluri tradiționale și patrimoniul generațional în istoria unei familii, dinamici interculturale.
Familia scriitorului este una extinsă pe mai multe generații și adună laolaltă evrei cu legături în jurul Mediteranei care s-au adaptat odată cu afacerile pe care le-au dezvoltat în diverse țări și culturi.
Mai interesant decât să-i studiezi individual e să îi privești împreună.
Familia ca personaj colectiv plasat în tensiunile istoriei și culturale, funcționează ca o comunitate în miniatură și un spațiu simbolic al relațiilor fragile, al aspirațiilor și al deziluziilor. Fie că e vorba de unchi afemeiați, de bunici centenare sau fii dornici de înavuțire și care aleg împotriva normelor culturale, toți se supun și sunt atașați tradițiilor indiferent de context.
În fața unei lumi în care nu mai știi ”cine ești și de partea cui ești”, ritualurile par să fie o formă de protecție pentru identitate și apartenență.
Pendulul timpului alternează între perioada conflictelor arabo-israeliene în preajma anului 1956, când are loc criza Canalului Suez suprapusă peste adolescența lui Aciman, și decenii mai târziu când scriitorul este deja adult și călătorește în vestul Europei rememorând trecutul. Aciman așază o lentilă de tipul ”atunci/acum”, în care devine greu să nu te atașezi de o Alexandrie plină de viață și multiculturală care vibra pe multele limbi vorbite la piață, pe stradă, acasă. Sunt fermecătoare dialogurile între mătuși care vorbesc ladino, în căutare de pește proaspăt, slujitorii și menajarele egiptene care începeau să chiuie la cel mai mic pretext de sărbătoare, un vânzător ambulant copt pe care îl întâlnești doar vara, în vacanță.
În rol de călător prin paginile cărții, tânjești să simți acel Egipt cu ”cele mai lungi ore din lume”, să te pierzi în conversațiile de după-amiază între vecini în umbra marchizelor sau să atingi măsuța de oțel vopsită într-o culoare diferită în fiecare vară și sub ale cărei straturi cojite ai putea număra straturile timpului.
Poate ca notă secundară, dar un dar valoros al acestei cărți în peisajul mai larg al literaturii, este naturalețea cu care ești introdus în lumea unei persoane cu dizabilitate cum este mama autorului care suferă de deficiențe de auz. Aciman te aduce atât de aproape de episoadele de furie, neputință și curaj ale mamei sale aproape pe nesimțite descătușând empatie și mutând limitele lumii necunoscute un pic mai departe.
Cartea a fost publicată în limba română în 2024, la editura Pandora M.
- Urmele este o publicație cu conținut exclusiv original, finanțată independent. Echipa Urmele nu primește finanțare de la partide politice sau platforme de jocuri de noroc. Dacă vrei să susții platforma noastră editorială, poți dona aici: Asociația Tipografia Hub: RO63BTRLRONCRT0CR9945301 cu mențiunea: DONAȚIE Urmele.
- Poți susține Asociația Tipografia Hub și prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, în perioada prevăzută de lege, AICI. Îți mulțumim!
