În era digitală actuală, ecranele fac parte integrantă din viețile noastre, iar copiii mici sunt expuși la ele de la vârste din ce în ce mai fragede. De la tablete și smartphone-uri la televizor, aceste dispozitive moderne aduc cu ele o serie de beneficii, dar și provocări, în special când vine vorba de dezvoltarea limbajului la cei mici.
Unele dintre principalele mecanisme prin care copiii își dezvoltă limbajul sunt interacțiunea directă și dialogul. Sunetele, intonația, gesturile și expresiile faciale ale părinților sau îngrijitorilor oferă un context bogat și dinamic pentru învățarea cuvintelor și a structurilor gramaticale.
Când un copil interacționează cu un ecran, de cele mai multe ori, această interacțiune este unidirecțională.
Chiar și în cazul aplicațiilor interactive, răspunsurile ecranului sunt pre-programate și nu se adaptează în mod real la nevoile specifice de comunicare ale copilului.
Scăderea interacțiunilor verbale directe
Studiile arată că un timp excesiv petrecut în fața ecranelor poate duce la o scădere a numărului de cuvinte auzite de copil de la un adult și la o reducere a inițiativelor de comunicare din partea copilului. Părinții pot fi mai puțin înclinați să vorbească cu cei mici atunci când aceștia sunt absorbiți de un ecran, ratând astfel oportunități prețioase de dialog.
De exemplu, în loc să descrie obiectele dintr-o carte sau să comenteze ceea ce face copilul, atenția se poate muta către activitatea de pe ecran. Astfel, se poate ajunge la situații în care, pană la varsta de 3 ani, uneori chiar și după această vârstă, unii copii să ajungă, efectiv, să refuze să verbalizeze, deși înțeleg aproape tot ce li se spune.
De asemenea, dat fiind faptul că pe ecrane se derulează personaje care pot vorbi în mai multe limbi, pe lângă cea maternă, aceste lucruri pot duce la tulburări de limbaj, fluență sau pronunție.
Conținutul de pe ecran și limbajul
Nu toate materialele digitale sunt create egal. Desenele animate rapide, cu limbaj simplificat sau chiar inexistent, nu oferă stimulul lingvistic necesar. Pe de altă parte, aplicațiile educaționale bine concepute, care încurajează participarea activă și folosesc un limbaj variat, pot fi benefice. Însă, chiar și în aceste cazuri, interacțiunea umană rămâne superioară, deoarece oferă nuanțe emoționale și sociale esențiale pentru dezvoltarea holistică a comunicării.
Un alt aspect important este limbajul non-verbal. Copiii învață nu doar cuvinte, ci și cum să le folosească în context social. Ei imită mimica, gesturile și intonația. Ecranele, prin natura lor, limitează această învățare, deoarece nu pot replica pe deplin complexitatea interacțiunilor umane reale. Sau, și mai rău, pot duce la imitarea unor gesturi nedorite, greșit înțelese, care nu vor în concordanță cu exprimarea verbală din acel moment, sau chiar scoase din context.
Recomandări psihologice pentru părinți
Pentru a susține o dezvoltare sănătoasă a limbajului, iată câteva recomandări inspirate de principiile psihologiei dezvoltării:
- Limitați timpul de ecran: Academia Americană de Pediatrie recomandă evitarea ecranelor pentru copiii sub 18-24 de luni, cu excepția apelurilor video cu familia. Pentru copiii între 2 și 5 ani, limitați timpul de ecran la maxim o oră pe zi, sub supravegherea unui adult.
- Fiți prezenți activ: Când copiii folosesc un ecran (chiar și pentru scopuri educaționale), fiți lângă ei. Discutați despre ceea ce văd, puneți întrebări, numiți obiecte și personaje. Transformați experiența pasivă într-una interactivă. Este imperios necesar să nu pierdeți controlul asupra conținutului pe care îl accesează cei mic, pentru a evita pe cât posibil accesul către site-uri sau aplicații nocive, cu conținut pentru adulți, sau chiar interacțiunea nedorită cu așa-zișii “prădători online”.
- Prioritizați interacțiunea reală: Încurajați jocul liber, cititul de cărți (fizice!), conversațiile și activitățile în aer liber. Acestea oferă cele mai bune oportunități pentru dezvoltarea limbajului și a abilităților sociale.
- Citiți cu voce tare: Cititul este o modalitate fantastică de a expune copiii la un vocabular bogat și la structuri gramaticale complexe. Discutați despre povești și personaje.
- Fiți un model: Copiii învață imitând, ei fiind precum niște bureți care absorb informație, iar calea cea mai ușoară pentru ei de a-și însuși ceea ce percep este imitația. Cu siguranță, ce ceea ce vor vedea în familie, în mediul apropiat, acele lucruri le vor învăța și reproduce. Vorbiți mult cu ei, folosiți un limbaj variat și răspundeți prompt la încercările lor de comunicare, evitând folosirea diminutivelor (o mare tentație din partea adulților atunci când copiii sunt mici) sau a formelor incorecte ale unor cuvinte.
În concluzie, dispozitivele moderne pot fi instrumente utile, dar nu pot înlocui interacțiunea umană reală. Pentru o dezvoltare optimă a limbajului la copiii mici, este esențial să le oferim un mediu bogat în stimuli verbali și oportunități extinse de comunicare față în față. Echilibrul și conștientizarea rolului nostru ca părinți sunt cheia.
Psiholog Ștefan Arnăutu
- Urmele este o publicație cu conținut exclusiv original, finanțată independent. Echipa Urmele nu primește finanțare de la partide politice sau platforme de jocuri de noroc. Dacă vrei să susții platforma noastră editorială, poți dona aici: Asociația Tipografia Hub: RO63BTRLRONCRT0CR9945301 cu mențiunea: DONAȚIE Urmele.
- Poți susține Asociația Tipografia Hub și prin redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, în perioada prevăzută de lege, AICI. Îți mulțumim!
